Emil Boc readuce în spațiul public proiectul regionalizării, eșuat în trecut. Acesta susţine că România a fost în situaţia de a nu putea să acceseze fonduri europene din cauză că judeţele nu s-ar califica la dimensiunea definiţiei de regiune în Uniunea Europeană.
Emil Boc spune că sistemul de împărţire pe judeţe, care datează din 1968, reprezintă o piedică în calea dezvoltării. Edilul vrea regionalizarea României şi spune că este nevoie de modificarea Constituţiei.
„România nu are regiunea în Constituţie, avem regiuni ca şi ONG -uri. Soluţia este modificarea Constituţiei, de a introduce regiunea în Constituţie.
S-a încercat în 2014, s-a ajuns la Curtea Constituţională pentru că a fost greşit formulată şi a căzut. În 2011, ca premier am încercat comasarea judeţelor şi cred încă în ea. România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că nu îndeplinim criteriile de populaţie, cu excepţia Sucevei, care are peste 800 de mii de locuitori.Judeţele noastre nu se califică la dimensiunea definiţiei de regiune în UE. Pentru asta trebuie să comasăm judeţele. Atunci le-am comasat în 16 judeţe, de fapt erau 13, plus trei.
Ultimele trei erau Harghita, Covasna şi Mureş, pentru că UDMR nu dorise sub nicio formă ca aceste judeţe să facă parte din alte zone şi să îşi piardă majoritatea. Le-am oferit ultima soluţie şi să rămână la aceste judeţe distincte şi să le comasăm pe celelalte. Nici acolo UDMR -ul nu a fost de acord şi proiectul de regionalizare, pe care l-am avut pe masă, s-a oprit.”
Edilul Clujului spune că ar fi mai uşor ca judeţele să fie comprimate printr-o lege.
„Dacă se va face, nu cred, pentru că nu se face nici asta cu comunele. Dar gândiţi-vă ce ar însemna să distrugi un sistem clientelar, care din 1968, de 55 de ani. În judeţe pe lângă primării sunt Poliţie, servicii de cadastru, carte funciară, sistem care şi-au clădit mici clici. O dată acestea rupte, gândiţi-vă cum ar respira România prin distrugerea acestui sistem clientelar, construit în atâţia amar de ani”.
Emil Boc spune că, „deși suntem de 14 ani în Uniunea Europeană, ne ghidăm după principiul subsidiarităţii şi construim România cu legi comuniste”.
„Acest fapt se resimte până în ultimul cătun din România. În 1968, populaţia României era de 19,7 milioane de locuitori. Aveam 3.029 de unităţi administrativ teritoriale, dintre care 189 oraşe şi 2561 de comune.
În 2021, avem o populaţie de 19,4 milioane, în scădere faţă de 1968. Nu punem în calcul că trei sau patru milioane sunt plecaţi. Dacă ne uităm la UAT -uri avem 3.228, la comune avem o creştere de 2.561 la 2.862, deci 300 de comune în plus.
La oraşe, creşterea este de la 189 la 216, cu 27 de oraşe în plus, în condiţiile în care populaţiei României este în descreştere şi urbanizarea este un proces masiv”.